2006 – ANUL INTERNAŢIONAL AL DEŞERTURILOR ŞI DEŞERTIFICĂRII

 

17 iunie  - ziua mondială pentru combaterea deşertificării

 

      Deşertificarea se consideră una din principalele probleme economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară.

     Conform evaluării Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Ambiant din cauza procesului de Deşertificare au fost afectate grav peste 40 mln. ha. Anual peste 900 mln. oameni sînt supuşi influenţei negative a proceselor de Deşertificare.

      Din cauza încălzirii globale a climei, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intensive secetele care cuprind noi zone agricole.

      Seriozitatea acestor probleme (seceta şi deşertivicarea) la nivel global şi necesitatea combaterii acestor calamităţi naturale la nivel internaţional, au condus la adoptarea pe 17 iunie 1994 la Paris a Convenţiei ONU pentru combaterea Deşertificării, care a intrat în vigoare la 26 decembrie 1996. Pînă în prezent la Convenţie au aderat 186 ţări, iar Ziua de 17 iunie a fost declarată – Ziua Mondială pentru combaterea deşertificării.

      Pe data de 23 decembrie 2003, Asambleea Generală a ONU la cea de-a 58a sesiune a adoptat Rezoluţia 211 prin care s-a declarat anul 2006 – „An Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificării”

     Astfel, sărbătorirea zilei de 17 iunie 2006 - Ziua Mondială de combatere a deşertificării se centrează asupra Anului Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificării cu genericul „Frumuseţea Deşertului – Provocare pentru Deşertificare”.

    După cum se cunoaşte, regiunile aride sînt adăpost pentru cele mai frumoase ecosisteme din lume  - deşerturile. Aceste habitate unice cu o faună şi floră diversă au fost adăpost din cele mai vechi civilizaţii din lume. Ele pot fi comparate cu muzeele sub cerul liber.

      Scopul Convenţiei în cauză constă în combaterea deşertificării şi diminuarea urmărilor secetei în ţările supuse acestor procese.

      Recunoscînd pericolul degradării pămînturilor care se intensifică Republica Moldova la 24 decembrie 1998 prin Hotărîrea Parlamentului nr. 257 – XIV a aderat la Convenţia ONU pentru combaterea deşertificării. În conformitate cu această Hotărîre a fost elaborat şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 367 din 13 aprilie 2000 „Programul Naţional de Acţiuni pentru combaterea deşertificării în Republica Moldova”.

      Pentru conştientizarea actualităţii problemei date Vă aduc doar cîteva cifre care vorbesc de la sine:

         1. Suprafaţa terenurilor afectate de eroziune depăşeşte după datele specialiştilor 1 mln. ha, ravenelor – 24 mii ha, iar a acelor supuse alunecărilor – 80 mii ha, prejudiciul anual cauzat de eroziune constituie 221 mln. dolari SUA;

        2. Bilanţul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se micşorează anual cu circa 1t/ha, a elementelor nutritive cu 180 – 200 kg/ha;

         3. Într-o stare deplorabilă se află sistemele de irigare şi de drenare.

Programul nominalizat prevede: determinarea factorilor care contribuie la intensificarea deşertificării; elaborarea şi realizarea măsurilor practice cu privire la combaterea deşertificării şi atenuarea urmărilor secetelor; menţinerea fertilităţii terenurilor care sînt afectate de procesele deşertificării.  

     Conform Programului Naţional de Acţiuni în faţa Ministerelor de resort şi Organelor Administraţiei publice locale au fost puse sarcini concrete şi termeni stricţi de realizare a lor, deoarece situaţia este destul de acută.

     Majoritatea din aceste măsuri se realizează de către agenţii economici din teritoriu pe contul asignaţiilor bugetare alocate în aceste scopuri.

Unele măsuri ale Programului Naţional de Acţiuni au fost integrate în documentele adoptate ulterior de către Parlament şi Guvern în domeniul protecţiei mediului ambiant şi îmbunătăţirii vieţii populaţiei ţării.

     Dintre cele mai importante Programe şi Planuri naţionale, îndreptate pentru protecţia mediului înconjurător, în acelaş rînd, şi pentru combaterea deşertificării, care au fost aprobate în Republica Moldova în perioada 2002-2006 pot fi numite următoarele:

          ·  Hotărîrea Guvernului nr. 636 dîn 26. 05.2003 cu privire la aprobarea Programului  de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, partea I „Ameliorarea solurilor degradate" ;  

     · Hotărîrea Parlamentului  nr. 325-XV dîn 18.07.2003 cu privire la aprobarea Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă;

        ·  Hotărîrea Guvernului nr. 739 dîn 17 iunie 2003 “Cu privire la implementarea strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional”;

         ·  Hotărîrea Guvernului nr. 447 dîn 17.04.2003 cu privire la aprobarea Programului Naţional de Aşigurare a Securităţii ecologice;

         ·   Hotărîrea Guvernului nr. 737 dîn 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor  fondului forestier pe anii 2003-2020;

         ·  Hotărîrea Guvernului nr. 841 dîn 26.07.2004 cu privire la aprobarea  Programului de valorificare a terenurilor noi şi de  sporire a fertilităţii solurilor, partea II „Sporirea fertilităţii solurilor”.

     Strategiile, concepţiile, programele şi planurile menţionate, în plan general, prevăd următoarele grupe mari de măsuri pentru combaterea degradării solurilor, deşertificării terenurilor şi creşterea producţiei agricole:

           ·   Perfecţionarea cadrului înstituţional;

         ·  Perfecţionarea bazei juridice de reglementare a relaţiilor funciare care ar contribui la utilizarea durabilă a fondului funciar, combaterea degradării solurilor şi deşertificării terenurilor;

         ·  Implementarea unui şistem întegrat de acţiuni şi măsuri pentru combaterea degradării solurilor, deşertificării terenurilor şi creşterea contînuă a producţiei agricole;

        ·  Aşigurarea ştiînţifică a complexului de acţiuni pentru combaterea degradării solurilor şi deşertificării terenurilor.

    Aceste grupe mari de acţiuni rezultă dîn obiectivele strategiei de combatere a deşertificării şi au ca scop crearea premiselor pentru promovarea unei politici eficiente în acest domeniu şi efectuarea cu succes a activităţilor sectoriale orientate spre restabilirea echilibrului ecologic, amenajarea antierozională a teritoriului pe prîncipii de landşaft, prevenirea şi combaterea tuturor formelor de eroziune şi a alunecărilor de teren, ameliorarea solurilor sărăturate şi degradate antropic, excluderea activităţilor sociale neadecvate prîn implementarea sistemului de agricultură durabilă etc.

      În urma aderării la Convenţia ONU pentru combaterea deşertificării, Republica Moldova a beneficiat de ajutor financiar şi tehnic pentru elaborarea Programului Naţional de Acţiuni pentru combaterea deşertificării; elaborarea Rapoartelor Naţionale privind implementarea Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificării (a. 2000, 2002, 2006); dezvoltarea cadrului instituţional privind activitatea hidrometeorologică în Republica Moldova.

    Fondul Ecologic Naţional de pe lîngă Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale a contribuit la stingerea integrală a datoriilor privind cotizaţiile de membru la această Convenţie.

     Implementarea prevederilor Convenţiei ONU cu privire la combaterea deşertificării în Republica Moldova este coordonată de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.

     În cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat a fost format Grupul de lucru, care include specialişti în diferite domenii ale economiei naţionale pentru realizarea prevederilor Convenţiei în Republica Moldova şi a Programului Naţional de Acţiuni.

     Pentru fortificarea capacitatilor de realizare a obiectivelor Convenţiei sînt necesare şi  actiuni de instruire şi sensibilizare a populaţiei care cuprind:

          ·  crearea sistemului de instruire şi educaţie ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt;

          ·   instruirea şi sensibilizarea populaţiei în problemele ce ţin de protecţia solurilor şi folosirea raţională a resurselor funciare;  

           ·   organizarea de expoziţii, seminare, conferinţe, simpozioane tematice legate de problemele privind fenomenele de secetă şi deşertificare;

       ·   perfecţionarea programelor de studiu privind planificarea, dreptul şi managementul ecologic în instituţiile de învăţămînt cu specialităţi în domeniul protecţiei mediului;

      ·   colaborarea cu mass-media şi implicarea activă a organizaţiilor nonguvernamentale de mediu în propagarea şi realizarea obiectivelor Conventiei ONU pentru combaterea deşertificării de mediu.

     Pe parcursul anului 2006 – Anul Internaţional al Deşerturilor şi Deşertificării în Republica Moldova au fost organizate şi petrecute un şir de măsuri în domeniul dat.

       Cele mai importante sînt:

           ·   Elaborarea Raportului III Naţional privind implementarea prevederilor Convenţiei ONU pentru combaterea deşertificării în Republica Moldova începînd cu anul 2002 încoace.

          ·   Participarea experţilor din cadrul Punctului focal al Convenţiei pentru combaterea deşertificării în Republica Moldova la seminarul din Bulgaria pentru pregătirea proiectului privind crearea Centrului de management a secetelor pentru ţările din Europa de Sud-Est.

           ·  Organizarea Seminarului de validare a Raportului III Naţional privind implementarea prevederilor Convenţiei, care va fi prezentat în acest an la Buenos Aires, Argentina, organizat de Punctul Focal al Conventiei ONU privind Combaterea Desertificarii în Republica Moldova.

             · Organizarea Seminaruui naţional “Aspecte relevante ale deşertificării în anul combaterii deşertificării” moderate de Punctul Focal al Convenţiei ONU privind Combaterea Deşertificării, ONG BIOS, REC/Moldova şi finanţat de REC/Moldova.

           · Organizarea Seminarelor regionale şi locale, moderate de ONG BIOS şi Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova (FNFM) în structurile teritoriale ale FNFM, precum şi în alte localităţi : Criuleni, Edineţ, Călăraşi, Căuşeni, Cahul, Hînceşti,  Soroca,  Orhei, r-l.Taraclia,  Colegiul Ecologic din Chişinău, Ceadar-Lunga, Glodeni.

           · Organizarea Conferinţei ştiinţifico-practice a studenţilor de la Universitatea Agrara de Stat din Moldova "Frumuseţea deşerturilor, complexitatea combaterii deţertificării", moderată  de ONG BIOS şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova.