Serviciului Hidrometeorologic de Stat  Privire generală   English   Russian             FAO   IAEA    UNDP    UNECE    UNEP   UNIDO   UNCCD    World Bank    CIS    NATO   UNESCO   ICPDR  

Logo UNECE

ONU

 Comisii Regionale

 Unece

Conventia privind poluarea transfrontiera a aerului la distante mari

Protocoale

    

  • Protocolul pentru combaterea acidificarii mediului, eutroficarii si depozitarii ozonului in stratul inferior al atmosferei

  • Protocolul privind Substantele Organice Persistente

  • Protocolul privind Metalele Grele

     

    Protocolul pentru combaterea acidificării mediului,

    eutroficării şi depozitării ozonului īn stratul inferior al atmosferei

     

         Semnat la Gothenburg, la 1 decembrie 1999.

       Īn prezent, pe plan mondial, 4 state sunt Parte la Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eurofizării şi nivelului de ozon troposferic.

       Republica Moldova a semnat  Protocolul pentru combaterea acidificării mediului, eutroficării şi depozitării ozonului īn stratul inferior al atmosferei  la 23.05.2000.

        Obiectivul principal al acestui Protocol este să controleze şi să reducă emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili.

         Obligaţiile de bază ce decurg din acest Protocol sunt:

    • reducerea emisiilor de dioxid de sulf cu 63%, de oxizi de azot cu 41%, de amoniac cu 17% şi de compuşi organici volatili cu 40% .

    • respectarea valorilor limită pentru sursele fixe noi (iar pentru sursele fixe existente – īn măsura īn care este tehnic şi economic fezabil;

    • respectarea valorilor limită pentru sursele mobile noi şi pentru combustibili;

    • respectarea măsurilor de control pentru emisiile de ammoniac aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sursele existente;

    • asigurarea schimbului de informaţii şi de tehnologii;

    •  informarea publicului; adoptarea de strategii, politici, programe, măsuri īn ceea ce priveşte controlul şi reducerea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili;

    • stimularea cercetărilor īn domeniul eficienţei energetice, sistemelor nepoluante precum şi dezvoltarea de programe de reducere a emisiilor;

    • actualizarea informaţiilor privind: nivelurile emisiilor, concentraţiilor şi depunerilor de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili.

     

                

     

     Protocolul privind Poluanţii Organici Persistenţi

     

            Adoptat la Aarhus, la 24 iunie 1998.

            Īn prezent, pe plan mondial 13 state sunt Parte a acestui Protocol.

          Republica Moldovai a ratificat Protocolul privind Poluanţii Organici Persistenţi la 01.10.2002, īn baza Hotărārii Parlamentului Nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002.

          Protocolul se referă la reducerea poluării cu 16 poluanţi organici persistenţi, din categoria produselor chimice industriale, pesticidelor, produselor secundare şi contaminanţilor.

           Obiectivele acestui Protocol sunt: controlul, reducerea şi eliminarea emisiilor de poluanţi organici persistenţi.

            Obligaţiile fundamentale ce decurg din acest Protocol sunt:

    • eliminarea producţiei şi utilizării anumitor substanţe

    • garantarea faptului că, atunci cīnd anumite substanţe sunt distruse sau eliminate, aceasta se va face īntr-un mod favorabil mediului şi că această activitate se va desfăşura pe teritoriul naţional;

    • garantarea faptului că transportul transfrontalier al substanţelor se desfăşoară conform reglementărilor internaţionale;

    • dezvoltarea de strategii adecvate īn scopul identificării articolelor īncă īn utilizare şi a deşeurilor ce conţin substanţe periculoase;

    • adoptarea măsurilor ce se impun pentru a garanta că acest gen de substanţe şi articole, cīnd devin deşeuri, sunt distruse sau eliminate īntr-un mod favorabil mediului;

    • reducerea emisiilor anuale totale pentru fiecare substanţă īn parte;

    • aplicarea, nu mai tīrziu de termenele specificate, a celor mai bune tehnici disponibile şi stabilirea valorilor limită pentru fiecare sursă staţionară nouă, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile şi respectarea valorilor limită pentru fiecare sursă staţionară existentă;

    • aplicarea măsurilor de control al emisiilor de la sursele mobile

    • inventarierea substanţelor

    • colectarea informaţiilor disponibile īn legătură cu producţia şi vīnzările substanţelor

     

     

     Protocolul privind Metalele Grele 

     

            Adoptat la Aarhus, la 24 iunie 1998.

            Īn present, pe plan mondial 13 state sunt Parte la acest protocol.

          Republica Moldovai a ratificat Protocolul privind Metalele Grele la 01.10.2002, īn baza Hotărārii Parlamentului Nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002.

           Protocolul se referă la reducerea poluării cu trei metale grele: plumb, cadmiu şi mercur.

         Obiectivul acestui Protocol este să controleze emisiile de metale grele produse de activităţile antropogenice.

         Obligaţiile fundamentale ce decurg din acest Protocol sunt:

    • reducerea emisiilor anuale totale īn atmosferă pentru fiecare din metalele grele, īn raport cu nivelul emisiilor implimentīnd măsuri efective, adecvate situaţiei;

    • aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, atīt pentru sursele staţionare noi cīt şi pentru cele existente, nu mai tīrziu de termenele specificate;

    • aplicarea valorilor limită pentru sursele staţionare noi şi pentru cele existente; aplicarea unor măsuri suplimentare de management al produselor;

    • dezvoltarea şi păstrarea de inventare de emisii pentru metalele grele.